Zile reci

Paginile vietii se deruleaza mai repede decat imi imaginasem, zilele de Octombrie sunt mai reci ca nici odata, iar eu...eu nu sunt asa rece,dimpotriva ,febra intamplarilor imi patrunde prin porii marunti.
E greu uneori sa-mi duc poverile greselilor continue pe care se pare ca le repet intr-un ritm dea dreptul monoton.Orele trec tot mai greu dar zilele tot mai grabite...Soarele imbatranit cu inca un an se mai inghesuieste uneori printre norii obositi si posomorati, razele cam timide mai inveselesc zilele plangacioase. Frunzele insa sunt mai fericite ca nici odata, se imbraca in cele mai de gala tinute si defileaza prin aerul tomnatic. Paleta de culori e complexa de la un maro inchis ,pana la un galben crud, nou nascut .[...] Dar cine? Cine in toate aceste zile mai observa detalile care dau farmec vietii pe Terra? Sunt eu aceea? E doar un flash? E doar ziua de azi care ma intampina cu un aer domolit sau cu un vant neprietenos? Mai dau rar de niste zambete calde care ma iubesc,zile reci...zile fara chef...

El..

El...eu,noi...ne-am nascut acum 4 luni si un pic de vreme...Inima imi batea tare, gandurile imi zburau hazlii prin cap si mainile ascunse in buzunar tremurau bezmetic...Ma uitam la zambetul lui , ma pierdeam, fluturii nu mai ramaneam doar in stomac , era chiar sa ma inec...unul mi-a ajuns in gat...Eram indragostita...Sunt indragostita...Suntem asa de cruzi... Soarele ce ii lumina fata,era si el...parca pierdut, razele sale se rostogoleau in racoarea diminetii si zambea inselator...Va merge? Va fi bine? O dezamagire sau un succes? Nu aveam de unde sa stiu pana nu imi asumam riscul, riscul de a fi om, de a iubi, de a....ma ineca ' cu un fluture? Il adoram cum gesticula , visurile au renuntat la greva si au inceput sa-si faca din nou de cap... Cuvintele imi erau numai zambete urmate de o frica naiva,iar el....el ma privea ,simtea acelasi lucruri,dar oare...El s-a inecat cu acel fluture?:)

La mare

La mare mi-ar fi bine acum, nu mi-as aminti de acea privire ucigatoare, la mare as putea sa-mi arunc amintirile in valuri si sa o iau de la inceput, as putea chiar sa-mi ingrop tristetea in nisip si sa las soarele sa arda durerea. La mare mi-ar fi bine acum... dar mai e putin si o sa-mi vezi soarele in ochi, o sa ma vezi cum zac pe plaja uitandu-ma dupa scoici care sa le fac cadou.Simt marea cum imi curge in vene,vezi soarele cum imi straluceste in ochi, apa te mangaie ,nisipul te zgarie..EUFORIE.Asa e la mare, uiti de tot si toate si esti fericit, deci...vi cu mine la mare?

Uneori

Simti uneori nevoia sa zbori? Sa uiti de tot? Sa gandesti ca si un copil mic, sa desenezi peretii?O stare de genu ma inconjoara si simt ca totul o ia razna.Cand eram copil asa ceva nu era..ganduri frustrante imi imbluzesc mintea...e gata? totul? vreau sa zic... chiar gata de tot? chiar trebuie?
Eu am decis? Incerc .As vrea sa am o masina ,o sticla de bere, o iubire...si sa pornesc spre plaja...sa zbor in apa...ma simt legata de viata de oras, de modernitate de ultima ora, media, pub-uri, as vrea sa am....o masina , o sticla de bere, o iubire...si sa pornesc la munte.. sa fiu acolo unde omul nu e stapan unde nu isi poate face gandurile realitate, unde totul e un vis care se termina la coborare...deasupra norilor, sa ma simt LIBERA! Dar eu nici macar nu sunt majora, eu nici macar nu pot conduce, iar lumea coboara spre infern..spre control automat spre exact ce nu vroiam, spre o "Libertate falsa"!As vrea uneori sa-mi iau fratele in brate sa-i spun, sa-i spun asa de multe, sa-i spun cat de mult il apreciez, cat inseamna penru mine, cat de mult il iubesc!iubesc? dar acest termen de "iubire", stau sa ma gandesc ce e ...o iubire? doua iubiri? cate iubiri?Vreau sa zic....multe.Inca o stare , ce se numeste frica...frica de a exprima ce simt..copila...Si ce? am doar 14 ani, am tot dreptul sa gandesc inca putin ca un copil...degeaba,imi e prea frica!Am sa reusesc vreodata sa depasesc aceasta stare? Sa spun cine sunt cu adevarat? Sa comunic tuturor ca vreau sa stau cu iubirea la o poveste, sa imbratisez visul si sa ma imprietenesc cu LIBERTATEA?...frumos gandesc..pacat ca nu comunic...


17 Feb 2009